Proprietățile fibrelor si caracteristicile determinate
|
|
Proprietatea fibrei |
Factori de care depinde |
Proprietatea țesăturii pe care o determină |
Acoperire Capacitatea de a ocupa spațiu pentru acoperire sau protecţie. |
Ondulare sau torsiune. Forma secțiunii. |
Confort termic. Costul – necesar de fibre mai mic. |
Capacitate de împâslire Capacitate a fibrelor de a se realiza împâslirea |
Structura solzoasă a lânii
|
Țesături pot fi făcute direct din fibre. Reclamă protecție specială la spălare. |
Capacitate de vopsire Receptivitatea fibrelor față de coloranți |
Zone amorfe și centri de vopsire |
Estetică și vopsiri rezistente
|
Coezivitate Capacitatea fibrelor de a adera în procesul de filare; neimportant în cazul filamentelor continue. |
Ondularea sau torsiunea.
|
Rezistența la destrămare.
|
Conductivitate electrică Capacitatea de a transfera sarcini electrice |
Structură chimică: grupe polare |
Conductivitate redusă duce la electrizări, șocuri electrice |
Conductivitate termică Capacitatea de a conduce căldură eliberată de corp |
Ondulare. Forma secțiunii transversale |
Confort termic |
Densitate sau masă specifică și volum specific Măsoară greutatea fibrei. Densitatea reprezintă masa unității de volum, iar masa specifică reprezintă volumul unității de masă. |
Masa moleculară |
Confort termic fără greutate mare. Voluminozitate - material plin dar ușor. Un exemplu bun sunt fibrele acrilice. |
Elasticitate Capacitatea unui material solicitat la tracțiune de a reveni imediat la dimensiunile inițiale |
|
Elasticitate întârziată sau fluaj.
|
Elongația Capacitatea de a fi extinsă; variază cu temperatură și cu conținutul de umiditate.
|
Ondularea fibrei. Structura moleculară: conformație ondulată a catenei. |
Rezistență crescută la sfâșiere. Reduce friabilitatea. Asigură capacitate de întindere la solicitare. |
Flamabilitate Capacitatea de a se aprinde și a arde. |
Compoziție chimică |
}esăturile ard |
Fluaj Elasticitate întârziată; Recuperare gradată după deformare
|
Absența catenelor laterale, a legăturilor transversale, a legăturilor puternice; orientare scăzută a catenelor |
Striuri la vopsire și zone cu luciu diferențiat.
|
Hidrofilie sau higroscopicitate – vezi sorbție de umiditate |
Prezența grupelor hidroxilice, ponderea zonelor amorfe. |
Confort, absorbanță, capacitatea de încărcare cu electricitate statică, proprietăţi tinctoriale, stabilitate dimensională, rezistență la cutare |
Luciu Modul în care lumina este reflectată de suprafață. |
Uniformitatea suprafeței, lungimea fibrei, forma plată sau lobată. |
Luciul țesăturii
|
Pilling Ieșirea capetelor de fibre la suprafața țesăturii |
Rezistența fibrelor. Masă moleculară mare |
Pilling, aspect neplăcut. Caracteristică fibrelor hidrofobe. |
Reactivitate Efectul acizilor, alcaliilor, agenților oxidanți, solvenților. |
Grupele polare ale moleculei
|
Modul de albire – curățire; capacitatea de a realiza pregătire acidă sau alcalină |
Revenire elastică Capacitatea fibrelor de a reveni din deformație
|
Structură moleculară: catene laterale, legături transversale, legături puternice |
Procesabilitatea materialului textil, reziliență
|
Reziliență
|
Suprafață exterioară sau pieliță |
Rezistență la rupere prin deformare, dă rezistență la fricțiune. |
Reziliență de compresie Capacitatea de a reveni la consistența inițială după compresie |
Ondularea fibrei, rigiditate.
|
Elasticitate, acoperire bună. Rezistență la aplatizare.
|
Rezistență Capacitatea de a rezista la solicitate de alungire (forță per unitate de suprafață) sau tenacitate (forță per denier). |
Structură moleculară: orientare, cristalinitate, grad de polimerizare. |
Durabilitate, rezistență la sfâșiere, sagging, Pilling. Țesături mai rezistente posibile cu fibre mai rezistente. Caracteristici foarte bune din acest punct de vedere prezintă poliesterul, modeste acetatul de celuloză, fibrele acrilice. |
Rezistența la abraziune Capacitatea fibrelor de a rezista la frecarea ce intervine frecvent în prelucrare și exploatare |
Înveliș exterior rezistent, solzi, sau pieliță. Flexibilitatea lanțurilor macromoleculare |
Durabilitate, rezistență la abraziune. Rezistență la splitting.
|
Rezistență la îmbătrânire |
Structura chimică |
Comportare la depozitare
|
Rezistență la lumină solară Capacitatea de a rezista la degradare sub acțiunea directă a radiațiilor solare. |
Compoziție chimică |
Durabilitatea perdelelor și draperiilor, a mobilei de exterior, a țesăturilor de exterior |
Rezistență la molii |
Molecula nu conține sulf |
Pericol la depozitare |
Rezistență la mucegai |
Absorbție scăzută |
Atenție la depozitare |
Rigiditate Opusul flexibilității; rezistența la îndoire sau cutare. |
Raportul dintre tensiunea de rupere și rezistența la rupere |
Voluminozitatea materialului textil. Rezistența la inserţie a firului răsucit. |
Sensibilitate la căldură Capacitatea de a se înmuia, topi sau contracta aduce când este încălzită. |
Mai puține forțe intermoleculare și legături transversale. |
Determină spălarea sigură și determină temperatura de călcare |
Sorbția de umiditate Procentul de umiditate pe care o fibră absolut uscată îl absoarbe din aer în condiții standardizate de temperatură şi presiune
|
Prezența grupelor hidroxilice, ponderea zonelor amorfe |
Confort, absorbanță, capacitatea de încărcare cu electricitate statică, proprietăţi tinctoriale, stabilitate dimensională, rezistență la cutare. |
Tușeu Modul cum se simte o fibră: mătăsos, moale, uscat, aspru.
|
Forma secțiunii transversale, ondulare, diametru, lungime |
Tușeul materialului textil
|
Wicking Capacitatea fibrei de a transfera umiditate formată pe piele.
|
Compoziție chimică și caracteristici fizice ale suprafețelor exterioare. |
Face materialele textile mai confortabile |