Fibre artificiale din celuloză modificată, care conţin grupe OH acetilate în procent de 74–92 % faţă de celuloza iniţială. Dacă peste 92 % din grupele hiroxilice ale celulozei sunt acetilate, denumirea utilizată este de triacetat. Se pot obţine fire filamentare şi fibre scurte obţinute din acetilceluloză (inventator: P. Schutzenberger, în 1869 şi A.E. Eichengrün, în 1905). Abrevierea CA. Este o fibră artificială celulozică esterificată şi nu regenerată. Se obţine plecând de la celuloză de calitate superioară, precum celuloza înnobilată din lemn, din linters de bumbac. În metoda uscată de filare din soluţie (procedeul acetat), celuloza tratată cu anhidridă acetică va genera triacetat de celuloză care va fi supus hidrolizei (saponificării) pentru obţinerea diacetatului de celuloză. Flocoanele (fulgii) de acetat de celuloză sunt purificaţi, uscaţi şi apoi dizolvaţi în acetonă pentru obţinerea soluţiei de filare în care se pot introduce şi coloranţi. După filtrare şi dezaerare, soluţia vâscoasă de polimer se filează prin extrudere prin filiere. Acetona se evaporă prin acţiunea aerului cald si se obţin filamente solide de acetat de celuloză. Solventul este recuperat pentru reciclare. Filamentele se supun prelucrării ulterioare sau sunt reunite în cablu şi apoi supuse tăierii pentru a obţine fibre scurte sau puf de fibre acetat. Proprietăţi. Are o structură omogenă cu o rezistenţă la tracţiune în stare uscată redusă (1,2-1,8 cN/den); în mediu umed rezistenţa este 55-70 % faţă de cea în stare uscată (0,7–0,8 cN/tex). Rezistenţa fibrelor acetat este mai scăzută decât cea a fibrelor de viscoză. Alungirea la rupere este de 25-35 %, repriza 11-14 %, are comportare mediocră la abraziune şi flexiune, este neşifonabilă, rezistentă la lumină, prezintă întreţinere uşoară, uscare rapidă şi o bună izolaţie termică. Secţiunea transversală este sub formă de trifoi cu 3 lobi şi prezintă gâtuiri. Fibrele acetat au luciu excelent, tuşeu moale, mătăsos şi drapaj elegant. Sunt foarte asemănătoare cu mătasea naturală, dar mai uşoare (densitate = 1,3 g/cm3), absorb circa 6 % apă, se usucă repede şi sunt elastice, de aceea produsele textile din fibre acetat sunt stabile dimensional. Sunt fibre termoplastice, temperatura de înmuiere: 205-215 °C iar cea de topire: 255 °C. Fibrele ard cu topire, rezultând un reziduu negru foarte dur şi un miros de oţet. Sunt solubile în acetonă. Filamentele acetat pot fi termofixate şi texturate. Se vopsesc şi se imprimă bine, într-o gamă variată de culori, cu coloranţi de dispersie sau în masă, ceea ce le diferenţiază de celelalte fibre celulozice. Fibrele acetat sunt singurele fibre textile care permit radiaţiilor UV să treacă prin ele (mai sunt şi alte fibre sintetice modificate în acest sens, produse în Japonia). Nu generează pilling, se încarcă electrostatic puţin, se curăţă uscat (în mediu de solvenţi), sunt rezistente la atacul biologic (larve, insecte, ciuperci, microorganisme), au higroscopicitate redusă şi se usucă repede. Proprietăţile chimice sunt asemănătoare cu cele ale fibrelor de bumbac: - acizii slabi nu degradează fibrele în schimb cei tari le distrug; - acţiunea bazelor este distructivă, prin saponificare, chiar în soluţii diluate; - acţiunea oxidanţilor şi reducătorilor nu are influenţă la concentraţii normale; fibrele sunt sensibile la peracizi; - fibrele sunt solubile în amestec de 80 % acetonă + 20 % apă şi în numeroşi solvenţi organici. Intreţinere. Spălare la max. 40 0C; chimic se spală cu percloretilenă şi nu se foloseşte de loc acetonă. Domenii de utilizare: îmbrăcăminte exterioară pentru femei, căptuşeli, cravate, eşarfe, catifea, pluş, produse decorative, umbrele, neţesute, produse laminate, compozite, filtre de ţigarete. Principale mărci comerciale: Acesil®, Albene®, Dicel®, Rhodia®, Silene®.