Legaturi atlas fundamental (satin)
Caracteristicile de structură care definesc legăturile atlas fundamental sunt:
- R≥ 5
- 2≤S≤R-2
- saltul şi raportul legăturii nu trebuie să admită divizor comun.
|
Dacă saltul şi reportul vor avea divizor comun atunci segmentele de legătură unitare vor fi distribuite numai pe o parte din firele de urzeală şi de bătătură, celelalte fire nefiind ancorate în structură. În cazul legăturilor atlas fundamental între saltul longitudinal şi cel transversal exisă o dependenţă exprimată prin relaţia Ganeşân:
În relaţie:
|
Legăturile atlas se notează cu litera „A” urmată de o fracţie. La numărătorul fracţiei se scrie valoarea raportului legăturii iar la numitor valoarea saltului +Su.
De exemplu notaţia A5/2 reprezintă un atlas cu raport R=5 şi +Su =2 . Legătura poate fi cu efect de urzeală sau cu efect de bătătură (figura de mai jos). Legătura cu efect de urzeală reprezintă reversul legăturii cu efect de bătătură.
Legăturile atlas creează în câmpul ţesăturii un aspect specific de suprafaţă netedă şi uniformă, chiar lucioasă atunci când firele utilizate sunt filamentare sau fire pieptănate din bumbac sau lână. Acest aspect rezultă din faptul că segmentele de legare sunt dispersate în cadrul raportului.
La o anumită valoare a raportului legăturii se pot construi atâtea legături atlas câte valori poate lua saltul. Pentru R=7 se pot construi următoarele legături atlas: A7/2, A7/3, A7/4, A7/5 (așa cum apar în imaginea de mai jos).
Pentru fiecare din cele patru legături atlas cu raport R=7 valorile saltului sunt trecute în tabelul următor:
|
Su |
Sb |
-Su |
-Sb |
|
|
A7/2 |
2 |
4 |
5 |
3 |
|
A7/3 |
3 |
5 |
4 |
2 |
|
A7/4 |
4 |
2 |
3 |
5 |
|
A7/5 |
5 |
3 |
2 |
4 |
Se observă că cele patru legături au aceleaşi valori pentru saltul longitudinal şi transversal, iar saltul generator este în consecinţă acelaşi, respectiv sg = 2. De la o legătură la alta diferă numai sensul şi semnul saltului generator. Cele patru legături formează o familie de legăturile atlas asemenea.
Atlas asemenea
De exemplu atlasurile cu raport R=7 (cea menționată anterior) se grupează într-o familie de atlasuri după cum urmează:
I(su=2, sb=4); II(su=5, sb=3); III(su=4, sb=2); IV(su=3,sb=5).
Atlasurile cu raport R=9 se grupează de asemenea într-o familia de atlasuri asemenea cu salt generator egal cu 2. Pentru cele patru legături atlas cu R=9 valorile saltului longitudinal şi transversal sunt trecute în tabelul următor:
|
Su |
Sb |
-Su |
-Sb |
|
|
A9/2 |
2 |
5 |
7 |
4 |
|
A9/4 |
4 |
7 |
5 |
2 |
|
A9/5 |
5 |
2 |
4 |
7 |
|
A9/7 |
7 |
4 |
2 |
5 |
Legăturile atlas cu raport R=11 se grupează în două familii de atlasuri asemenea. O familie cu salt generator s=2 (A11/2, A11/9, A11/6, A11/5) şi o familie cu salt generator s=3 (A11/3, A11/8, Al11/4, A11/7). Efectul de suprafaţă netedă şi uniformă, specifică legăturilor atlas va fi acelaşi pentru toate atlasurile grupate într-o familie de atlasuri asemenea.
Legăturile atlas pătratic şi atlas rombic reprezintă cazuri particulare de legături atlas fundamental. La aceste legături ordonarea efectelor de sistem în câmpul ţesăturii se face în vârfurile unui pătrat sau a unui romb. Dispersia punctelor de legare în cadrul raportului este mai mare şi în consecinţă şi efectul de netezime şi uniformitate al ţesăturii este mai accentuat.
Atlas pătratic
Legăturile atlas pătratic sunt legăturile atlas la care între saltul longitudinal şi cel transversal există următoarea relaţie: Su + Sb = R
Latura pătratului în vârfurile căruia se ordonează efectele de sistem, este +SU = -Sb. Această condiţie este satisfăcută de exemplu în cazurile legăturilor atlas A5/3, A10/3, A13/5, A17/4 (primele două sunt prezentate și în figura de mai jos).
Dacă se ia în considerare dependenţa dintre valorile saltului Su şi Sb (relaţia Ganeşân) atunci orice atlas pentru care raportul este egal cu 
va fi un atlas pătratic. În relaţie m este un număr întreg astfel ales încât raportul să fie un număr întreg, iar saltul este S = Su = -Sb.
Atlas rombic
Pentru legăturile atlas rombic relaţia de definiţie este următoarea: Su = Sb.
Legături atlas rombic sunt de exemplu legăturile A8/3, A 15/3, A 12/5. În figura următoare sunt reprezentate primele două legături din cele enumerate.
Ca şi la legăturile diagonal fundamental, pe măsură ce raportul legăturii creşte, scade fermitatea de legare a firelor prin diminuarea frecvenţei de ondulare a acestora. Se recomandă utilizarea legăturilor atlas fundamental ca atare, la mărimi mici ale raportului care asigură realizarea proprietăţilor de funcţionalitate ale ţesăturilor.
În ce priveşte ţeserea articolelor cu legătură atlas se recomandă prelucrarea legăturilor cu dominanta de bătătură după care ţesătura poate fi utilizată pe oricare dintre părţi. Pentru a accentua aspectul de netezime şi uniformitate, specific legăturilor atlas, este indicat ca sistemul care formează dominanta de efect a feţei ţesăturii (de cele mai multe ori urzeala) să fie alcătuit din fire fine, uniforme şi cu desime mare. Pe cealaltă parte, unde firele care alcătuiesc dominantă de efect au desimea mai mică şi sunt eventual şi mai groase, ţesătura are un aspect mat. Se utilizează legăturile atlas cu efect de urzeală asociate cu legăturile atlas cu efect de bătătură pentru realizarea de carouri sau dungi contrastante.
Dacă cele două sisteme de fire au aceeaşi fineţe şi desime iar aceasta este suficient de mare pentru a se obţine efectul de netezime şi uniformitate specific legăturii atlas, atunci cele două feţe ale ţesăturii vor avea aspect similar. Acest lucru se întâmplă destul de rar.
La năvădirea în spată a firelor de urzeală în cazul legăturilor atlas trebuie respectat criteriul divizorului pentru a împiedica apariţia efectului de diagonal fals. În imaginea de mai jos este reprezentată tragerea în spată pentru legătura A8/3 în două variante A și B.
|
În cazul în care se foloseşte varianta de năvădire A, cu trei fire într-o căsuţă a spatei, pe suprafaţa ţesăturii apare o ordonare în linii oblice a efectelor de sistem, similară cu cea de la legăturile diagonal. Dacă se analizează segmentele de legătură de pe firul de bătătură I se constată următoarele: pe segmentul de fir cuprins între firul de urzeală 1 şi 9 se află doi dinţi de spată; pe segmentele dintre firul de urzeală 9 şi 17 şi de asemenea pe cel dintre firele 17 şi 25 se află trei dinţi de spată. Deci primul segment de fir va fi mai scurt decât celelalte două. Pe fiecare fir de bătătură din desenul legăturii s-au marcat segmentele de fir care sunt mai scurte şi se poate observa cu uşurinţă ordonarea acestora în linii oblice. Efectul de diagonal fals este mai accentuat la ţesăturile la care striul spatei nu dispare după operaţia de finisare. În varianta de năvădire B numărul de fire dintr-o căsuţă a spatei este divizor al raportului legăturii. La desimi mari ale firelor de urzeală (în mod deosebit la ţesăturile din fire tip mătase), se recomandă utilizarea năvădirii împrăştiate de tip atlas. |
Utilizarea atlasurilor
Legăturile atlas sunt utilizate la realizarea unei game foarte largi de ţesături cum ar fi: ţesături de mătase pentru îmbrăcăminte şi căptuşeli, ţesături din fire de bumbac pieptănat pentru îmbrăcăminte sau lenjerie, ţesături din fire de lână pieptănată pentru costume şi rochii etc.
