Încreţiri, cute nedorite, dungi mici care se formează la purtare sau spălare. Sifonarea unui material textil este un proces complex implicând forţe de tracţiune, încovoiere, compresie şi torsionare. Fibrele naturale şi artificiale celulozice, puternic hidrofile au o tendinţă, mai mare sau mai mică, de şifonare. Tendinţa de şifonare poate fi împiedicată prin obţinerea de fire sau de structuri textile cu tendinţă redusă de şifonare şi, mai ales, prin finisări de antişifonare cu răşini. Produsele tricotate se şifonează mai puţin datorită structurii lor formată din ochiuri. Fibrele sintetice sunt mai puţin şifonabile datorită structurii lor supramoleculare specifice, de aceea produsele textile realizate în totalitate sau preponderent din fibre sintetice îşi menţin foarte bine forma, fără a se şifona. În cazul amestecurilor de fibre care se umflă în mediu umed şi fibre sintetice, revenirea din şifonare este bună, chiar dacă produsul textil este supus la forţe mari de presare, dacă proporţia de fibre sintetice este predominantă.